Se știe că noi, corporatiștii, suntem promotori ai unui nou curent lingvistic, o combinație inedită între română și engleză. Ce nu se știe însă este faptul că această nouă tendință s-a răspândit viral chiar și în casele antreprenorilor sau bugetarilor. Trăim vremuri în care globalizarea este la mare căutare așa că de ce să nu începem prin eradicarea limbii române. Am demarat ințiativa prin utilizarea în mod excesiv a cuvântului universal valabil, și anume „ok”. Și pentru că suntem inventivi din fire am venit și cu propriile noastre versiuni: „oki doki” sau „okappa”.

Mai sunt și alte cuvinte din „jargonul corporatist” care câștigă teren și le înlocuiesc de-a dreptul pe cele din vocabularul românesc: avem „meeting”  în loc de întâlnire iar când mergem la prânz este clar pentru toată lumea că vom avea un „lunch”. „Call-urile” cu omologii străini sunt la ordinea zilei iar relațiile cu colegii se limitează de multe ori la „best fucking friends”. Și cum corporatiștilor li se marchează pe frunte încă de la „înrolare” cuvinte precum Inovație sau Creativitate, au trebuit să facă dovada îndoctrinării și îmbrațișării totale a acestor concepte și au venit cu noi metode de evaluare, cum ar fi de exemplu „WTF” (what the fuck). Acest indicator complex măsoară reușita unei întâlniri pe o scară de la 1 la 10: dacă spunem că o întâlnire a avut 8 WTF-uri înseamnă că a fost cu adevărat penibilă, groaznică și greu de suportat.

Eu personal simt ca țin cu greu pasul cu această modă iar interacțiunea cu anumite persoane „în vogă” mă face să mă întreb dacă nu cumva sunt depășită. Zilele trecute, am fost pusă la încercare în această direcție atunci când un coleg m-a întrebat pe chat-ul de serviciu: „Btw, tatuajul tău este bitch stamp? „. M-am uitat lung la ecran, am mai citit de vreo două ori întrebarea după care m-am lăsat pagubașă și am întrebat: „Btw? bitch stamp? ce înseamnă?”. Răspunsul a fost prompt: „Vai, dar tu chiar nu știi nimic? Să nu spui ca nu știi nici ce înseamnă swag?”. Șoc și groază pentru că într-adevăr habar nu aveam. M-am înroșit, m-am uitat în jur ca să mă asigur că nu mă vede nimeni și am făcut ce ar fi făcut oricine în situația mea: am dat rapid o căutare pe Google. Fericită nevoie mare că ziua care a trecut a adus o adevărată valoare adăugată pentru mine și mi-am îmbogățit considerabil vocabularul, am plecat acasă unde am avut parte de o nouă surpriză. Copilul meu m-a întâmpinat încă de la ușă cu un nou cântec, creație personală, în care cuvintele principale erau „binging” și „emojionăm”. Nu înțelegeam absolut nimic așa că l-am întrebat ce tot spune. Uimit peste măsură de ignoranța mea (a doua persoană în ziua respectivă) mi-a explicat superior că a auzit aceste cuvinte la TV, într-o reclamă. Nu știa ce înseamnă dar sunau foarte bine pentru el așa ca se hotărâse să le folosească.

Și uite așa se duce pe apa Sâmbetei limba romănă, în timp ce noi continuăm să ne manifestăm stupoarea și oroarea  în fiecare an când vedem rezultatele mizerabile obținute la BAC și perlele pe care  copii noștri le scot cu seninătate și indiferență.

P.S. Pentru aceia dintre voi care se întreabă (și sper să fie mulți):

  • swag este un cuvânt folosit de adolescenții din întreaga lume pentru a indica un stil, o atitudine specifică celor cărora le place viața, care doresc să se distreze (întâlnit în special în comunitatea R&B sau Rap (pe scurt: atitudine, personalitate și haine cool)
  • bitch stamp este un un tatuaj la baza spatelui
  • btw reprezintă prescurtarea de la by the way