„Nu înțelegi că nu există Moș Crăciun?” se încăpățâna sora mea mai mare să-mi explice când eram mică dar totuși prea mare ca să mai cred în Moș Crăciun (cred că aveam 8-9 ani). Orice argument îmi dădea răspunsul meu era același:”Tu nu înțelegi că eu vreau să cred!” Abia astăzi realizez ce lucru minunat este credința, fie că este vorba despre a crede în tine însuți, în soartă sau pur și simplu în magia sărbătorilor. Credința îți luminează și îți colorează viața. Când suntem copii știm asta și îmbrățișăm credința cu o lejeritate și o naivitate demne de invidiat. Ca adulți ne lăsăm antrenați în lumea prejudecăților, uităm de magie și de bucurie până în punctul în care ajungem să vedem doar în alb și negru.

Mă străduiesc să mențin vie flacăra inocenței și a credinței în sufletele copiilor mei iar sărbătorile de iarnă reprezintă o ocazie pe care nu o pot rata. Întreaga lună Decembrie este specială: începem cu sosirea lui Moș Nicolae care ne aduce fructe și dulciuri și, dacă am fost foarte dar foarte cuminți, poate ne face o surpriză și ne bucură și cu câte o jucărie sau o mică atenție; toată lumea din casă, cu mic cu mare, trebuie să-și lustruiască ghetuțele și să le alinieze, în așteptarea lui Moș Nicolae. La scurt timp după acest eveniment începem pregătirile pentru Moș Crăciun: împodobim bradul și casa pe fundal de colinde și, cel mai important, ne facem lista astfel încât Moșul să știe ce ne dorim.

Scrisoarea pentru Moș Crăciun poate reprezenta un motiv de stres pentru noi părinții, un factor perturbator al stării de zen mult dorite. Ajungem să alergăm ca disperații prin magazine, să facem comenzi online care riscă să nu ajungă la timp și să ne calculăm și recalculăm bugetul astfel încât să satisfacem toate dorințele iubitelor noastre odrasle. Dar ce te faci atunci când lumea în care trăim, cea a informațiilor, a evoluției continue și a tehnologiei își pune amprenta asupra copilului  și acesta nu-și dorește decât niște „mici gadget-uri „? Laptop pentru gaming, căști pentru gaming, IPhone 7 plus, jocuri pentru PlayStation și un smart watch, „doar atât” a cerut copilul meu Moșului. Soțul meu, consternat de-a dreptul de doleanțele „rezonabile”, i-a spus că numai laptopul costă aproximativ 2000 euro așa că e puțin probabil să-l primească. Răspunsul copilului a fost prompt: „Dar pentru Moș Crăciun nu contează banii; el construiește toate cadourile la el în atelier.” Nici soțul nu s-a lăsat mai prejos:”Păi dacă e așa atunci îi cer și eu o mașină nouă! ” „Nu Tati, pe asta nu poate să ți-o aducă pentru că nu-i încape în sac!” , a venit răspunsul rapid, cu o logică imbatabilă.

La sfatul copilului meu îi scriu și eu pe această cale Moșului, cu speranța că dorințele mele își vor găsi loc în sacul lui magic:

„Dragă Moșule, sper ca anul acesta în sacul tău să fie loc și pentru mine de multă sănătate, voie bună și liniște sufletească. Este tot ceea ce-mi doresc pentru mine și familia mea. Știu că nu sunt întotdeuna cuminte, știu că de multe ori acționez impulsiv și vorbește gura fără mine dar mai știu Moșule că tu îmi vezi și părțile bune și ai încredere în mine că mă voi descurca mai bine pe viitor. Mâine dimineață mă voi întrece ca de obicei cu copii mei să ajung la brad și să deschid cadourile pe care mi le-ai lăsat. Mă voi bucura de ele dar, mai mult, mă voi bucura de fericirea copiilor mei pentru ca tu o faci posibilă. Cred în tine și te aștept! ”

Irina